2011-2013: Understanding the Other and Interpreting the Self

ABSTRACT

An Interdisciplinary Hermeneutics of Cultural Alterity based on Heidegger and Malinowski.

In the 20th Century, philosophy and cultural anthropology went through a hermeneutic turn, which influenced the central debates of both disciplines. However, between these hermeneutic directions there was little direct contact. The present research project aims to provide the basis for a concrete dialogue between them. The interdisciplinary nature of the problem results not from the (apparently superficial) comparison between phenomenological hermeneutics and the interpretive anthropology (Victor W. Turner, Clifford Geertz), but arises from the interpretation of the positions of two founding and leading figures of the early 20th Century.

This shows that the two disciplines have discovered a sphere of problems, which is fundamental for the humanities in general, and which can be seen in its entire complexity only in the medium of interdisciplinary issues: the role of the researching person in the process of understanding the other and interpreting the self; the task of their methodological control; the problem of an adequate conceptual language in order to describe these phenomena.

Basic concepts such as understanding, interpretation, meaning and sense, experience, pre-structure, description, participant observation will be analysed closer in the context of an interpretation of the theoretical and autobiographical texts by M. Heidegger and B. Malinowski, in search of an interdisciplinary hermeneutics of the culturally other, which we designate as a xenological hermeneutics.

PROJECT INFO

  • Project director: Dr. Gabriel CERCEL
  • Project title: Understanding the Other and Interpreting the Self: An Interdsciplinary Hermeneutics of Cultural Alterity based on Heidegger and Malinowski
  • Project code: PN-II-RU-PD-2011-3-0263
  • Program: “Cercetare Post-Doctorală”
  • Financed by: CNCS-UEFISCDI
  • Period of Time: October 2011 – September 2013

RESEARCH TEAM

EVENTS

  • Conference at the Institute for Philosophy “Al. Dragomir”: “Understanding the Other and Interpreting the Self”, March 2012
  • Visiting scholar at the Albert Ludwig University, Freiburg i.Br., Germay, Oct.-Dec. 2012
  • Participation at the 2nd Bonn Humboldt Award Winners’ Forum, The New Desire for Metaphysics, Bonn, Germany, 24-28 oct. 2012
  • Participation at the II. Vallendar Colloquium on History of Philosophy, 13-16 dec. 2012
  • Conferinta in cadrul Institutului “Al. Dragomir”: “Intelegerea celuilalt si interpretarea de sine”, March 2012
  • Visiting scholar la Universitatea Albert Ludwig, Freiburg i.Br., Germania, Oct.-Dec. 2012
  • Participare la 2nd Bonn Humboldt Award Winners’ Forum, The New Desire for Metaphysics, Bonn, Germania, 24-28 oct. 2012
  • Participare la II. Vallendar Colloquium on History of Philosophy, 13-16 dec. 2012
  • 2011 Primul trimestru al derulării proiectului (octombrie-decembrie 2011) a fost consacrat reconstrucţiei istorice şi epistemologice a problematicii. Rădăcinile proximităţii dintre hermeneutica fenomenologică pe de o parte şi antropologia culturală pe de altă parte au fost identificate la nivelul epocii în care ele au fost întemeiate. O dată cu aşa-numita „prăbuşire a idealismului” şi cu avântul ştiinţelor particulare în secolul al XIX-lea, una dintre sarcinile fundamentale ale ştiinţelor umane a fost aceea de a reflecta asupra propriei ştiinţificităţi, delimitând-o în raport cu ştiinţele naturii. Filozofia hermeneutică şi antropologia culturală s-au văzut confruntate cu această problemă şi au transformat rezolvarea ei într-una dintre sarcinile lor fundamentale. Ambele discipline datorează dezvoltarea spectaculoasă şi bogata lor receptare acestei conştiinţe problematice paradigmatice.
  • 2012 Primul trimestru al anului 2012 a fost consacrat celei de a doua jumătăți a primei faze a proiectului, denumită în ansamblu „Reconstrucţia istorică şi epistemologică a problematicii”. După ce în perioada octombrie-decembrie 2011 fundamentele teoretice ale afinităților metodologice și conceptuale dintre hermeneutica fenomenologică şi antropologia culturală au fost situate la nivelul epocii în care cele două discipline au fost întemeiate, cea de a doua fază a proiectului a fost dedicată reconstrucției poziției teoretice a lui Martin Heidegger din perspectiva aplicabilității ei asupra cercetării umaniaste concrete. Astfel, perspectiva largă din prima etapă a fost focalizată asupra unei analize amănunțite a textelor heideggeriene, în vederea verificării concluziilor generale din prima etapă la nivelul unei exegeze concrete, aplicate asupra discursului filozofic heideggerian. Atat pentru cercetarea heideggeriologică în sens restrâns, cât și pentru istoriografia umanistă în general, este de multă vreme consacrat faptul că hermeneutica a jucat un rol esențial în geneza gândirii heideggeriene, respectiv că această gândire a determinat în chip decisiv turnura hermeneutică a filozofiei contemporane. Hermeneutica fenomenologică și fenomenologia hermeneutică sunt concepte menite să descrie dinamica fundamentală a gandirii heideggeriene. Utilizarea programatică a termenului hermeneutică de către Heidegger pentru caracterizarea metodologică a proiectului său filozofic este însă limitată, strict vorbind, la anii 1919-1927. După publicarea lucrării Ființă și timp, filozoful renunță aproape complet la utilizarea autoreferențială a conceptului. În textul „Aus einem Gespräch von der Sprache zwischen einem Japaner und einem Fragenden”, scris în 1953/54, el afirmă explicit:  „Pesemne că nu v-a scăpat faptul că, în scrierile mele târzii, nu mai utilizez expresiile ‚hermeneutică’ și ‚hermeneutic’” (M. Heidegger, Unterwegs zur Sprache, p. 98). Cu toate acestea, textul citat reprezintă, în mod paradoxal, locul în care, din întreg corpus-ul heideggerian, dimensiunea hermeneutică a gândirii heideggeriene este evidențiată în chip autointerpretativ de către filozof în maniera cea mai detaliată, și anume atât din punct de vedere istoric-genetic, cât și din punct de vedere sistematic. Mai mult decât atât, aici Heidegger nu numai că explicitează semnificația conceptului de hermeneutică în fazele timpurii ale gândirii sale, ci arată că problematica pe care el o circumscrie rămâne esențială și pentru gândirea sa târzie. Nu numai că problema limbii, o temă clasică a gândirii hermeneutice, stă aici în centrul atenției, ci în cadrul acestui text Heidegger elaborează un nou proiect hermeneutic, pe care l-am desemnat drept o “hermeneutică dialogală a raportului dintre propriu și străin, dintre identitate și alteritate”. Cercetarea desfășurată în această peroadă s-a concentrat așadat asupra reconstituirii amănunțite a structurii acestui proiect hermeneutic heideggerian tardiv. Acest demers propune o schimbare de optică în exegeza heideggeriană și revizuirea unuia dintre locurile sale comune: în timp ce în literatura de specialitate gândirea heideggeriană este de obicei asociată cu ideea prorpriului și delimitată de alte proiecte fenomenologice și hermeneutice care se deschid dialogului cu alteritatea, în interpretarea pe care am propus-o am arătat că în chiar nucleul gândirii heideggeriene târzii se află programul unei regândiri a hermeneuticii pe firul călăuzitor al dilogului și al întâlnirii cu alteritatea în forma ei cea mai radicală la nivel uman, și anume a întâlnirii cu alteritatea culturală. Reconstituirea acestui program în articulațiile sale metodologice, conceptuale și tematice fundamentale va face posibilă, în derularea ulterioară a proiectului, un studiu comparativ și un dialog cu antropologia culturală. Abordarea acestei problematici a fost deja inițiată în ultima parte a anului 2012, care corespunde primei jumătăți a celei de a treia faze a proiectului, denumită „Delimitarea problematicii hermeneutice a antropologiei culturale”.
  • 2013  Anul 2013 reprezintă faza finală a derulării proiectului. În mod firesc, prioritatea principală a constituit-o pregătirea pentru publicare, în reviste importante de circulație internațională, a rezultatelor cercetării din anii precedenți:
    • “Der andere Mensch. Die Idee einer Hermeneutik der Alterität in Heideggers Spätdenken”, in: Heidegger Jahrbuch (2014) , 13 p.
    • “Dialogische Hermeneutik: Grundzüge einer Dialektik von Eigenem und Fremdem in Heideggers Aus einem Gespräch von der Sprache”, in: Heidegger Studies (forthcomming), 24 p.

    În același timp, au fost desfășurate cercetările prevăzute pentru faza a treia și a patra a proiectului:

    1. Delimitarea problematicii hermeneutice a antropologiei
    2. Interpretarea textelor teoretice și autobiografice ale lui Bronislaw Malinowski (Argonauts of the Western Pacific și A diary in the strict sense of the term)
    3. Elaborarea unei hermeneutici xenologice
    4. Analiza comparativă a proiectelor lui Heidegger și Malinowski
    5. Desfășurarea unui stagiu de documentare la Universitatea Albert Ludwig din Freiburg, Germania
    6. Stabilirea de contacte cu colegi din instituții similare din Germania și Statele Unite al Americii

 

  • 2011   Primul trimestru al derulării proiectului (octombrie-decembrie 2011) a fost consacrat reconstrucţiei istorice şi epistemologice a problematicii. Rădăcinile proximităţii dintre hermeneutica fenomenologică pe de o parte şi antropologia culturală pe de altă parte au fost identificate la nivelul epocii în care ele au fost întemeiate. O dată cu aşa-numita „prăbuşire a idealismului” şi cu avântul ştiinţelor particulare în secolul al XIX-lea, una dintre sarcinile fundamentale ale ştiinţelor umane a fost aceea de a reflecta asupra propriei ştiinţificităţi, delimitând-o în raport cu ştiinţele naturii. Filozofia hermeneutică şi antropologia culturală s-au văzut confruntate cu această problemă şi au transformat rezolvarea ei într-una dintre sarcinile lor fundamentale. Ambele discipline datorează dezvoltarea spectaculoasă şi bogata lor receptare acestei conştiinţe problematice paradigmatice.
  • 2012 Primul trimestru al anului 2012 a fost consacrat celei de a doua jumătăți a primei faze a proiectului, denumită în ansamblu „Reconstrucţia istorică şi epistemologică a problematicii”. După ce în perioada octombrie-decembrie 2011 fundamentele teoretice ale afinităților metodologice și conceptuale dintre hermeneutica fenomenologică şi antropologia culturală au fost situate la nivelul epocii în care cele două discipline au fost întemeiate, cea de a doua fază a proiectului a fost dedicată reconstrucției poziției teoretice a lui Martin Heidegger din perspectiva aplicabilității ei asupra cercetării umaniaste concrete. Astfel, perspectiva largă din prima etapă a fost focalizată asupra unei analize amănunțite a textelor heideggeriene, în vederea verificării concluziilor generale din prima etapă la nivelul unei exegeze concrete, aplicate asupra discursului filozofic heideggerian. Atat pentru cercetarea heideggeriologică în sens restrâns, cât și pentru istoriografia umanistă în general, este de multă vreme consacrat faptul că hermeneutica a jucat un rol esențial în geneza gândirii heideggeriene, respectiv că această gândire a determinat în chip decisiv turnura hermeneutică a filozofiei contemporane. Hermeneutica fenomenologică și fenomenologia hermeneutică sunt concepte menite să descrie dinamica fundamentală a gandirii heideggeriene. Utilizarea programatică a termenului hermeneutică de către Heidegger pentru caracterizarea metodologică a proiectului său filozofic este însă limitată, strict vorbind, la anii 1919-1927. După publicarea lucrării Ființă și timp, filozoful renunță aproape complet la utilizarea autoreferențială a conceptului. În textul „Aus einem Gespräch von der Sprache zwischen einem Japaner und einem Fragenden”, scris în 1953/54, el afirmă explicit:  „Pesemne că nu v-a scăpat faptul că, în scrierile mele târzii, nu mai utilizez expresiile ‚hermeneutică’ și ‚hermeneutic’” (M. Heidegger, Unterwegs zur Sprache, p. 98). Cu toate acestea, textul citat reprezintă, în mod paradoxal, locul în care, din întreg corpus-ul heideggerian, dimensiunea hermeneutică a gândirii heideggeriene este evidențiată în chip autointerpretativ de către filozof în maniera cea mai detaliată, și anume atât din punct de vedere istoric-genetic, cât și din punct de vedere sistematic. Mai mult decât atât, aici Heidegger nu numai că explicitează semnificația conceptului de hermeneutică în fazele timpurii ale gândirii sale, ci arată că problematica pe care el o circumscrie rămâne esențială și pentru gândirea sa târzie. Nu numai că problema limbii, o temă clasică a gândirii hermeneutice, stă aici în centrul atenției, ci în cadrul acestui text Heidegger elaborează un nou proiect hermeneutic, pe care l-am desemnat drept o “hermeneutică dialogală a raportului dintre propriu și străin, dintre identitate și alteritate”. Cercetarea desfășurată în această peroadă s-a concentrat așadat asupra reconstituirii amănunțite a structurii acestui proiect hermeneutic heideggerian tardiv. Acest demers propune o schimbare de optică în exegeza heideggeriană și revizuirea unuia dintre locurile sale comune: în timp ce în literatura de specialitate gândirea heideggeriană este de obicei asociată cu ideea prorpriului și delimitată de alte proiecte fenomenologice și hermeneutice care se deschid dialogului cu alteritatea, în interpretarea pe care am propus-o am arătat că în chiar nucleul gândirii heideggeriene târzii se află programul unei regândiri a hermeneuticii pe firul călăuzitor al dilogului și al întâlnirii cu alteritatea în forma ei cea mai radicală la nivel uman, și anume a întâlnirii cu alteritatea culturală. Reconstituirea acestui program în articulațiile sale metodologice, conceptuale și tematice fundamentale va face posibilă, în derularea ulterioară a proiectului, un studiu comparativ și un dialog cu antropologia culturală. Abordarea acestei problematici a fost deja inițiată în ultima parte a anului 2012, care corespunde primei jumătăți a celei de a treia faze a proiectului, denumită „Delimitarea problematicii hermeneutice a antropologiei culturale”.
  • 2013Anul 2013 reprezintă faza finală a derulării proiectului. În mod firesc, prioritatea principală a constituit-o pregătirea pentru publicare, în reviste importante de circulație internațională, a rezultatelor cercetării din anii precedenți:
    • “Der andere Mensch. Die Idee einer Hermeneutik der Alterität in Heideggers Spätdenken”, in: Heidegger Jahrbuch (2014) , 13 p.
    • “Dialogische Hermeneutik: Grundzüge einer Dialektik von Eigenem und Fremdem in Heideggers Aus einem Gespräch von der Sprache”, in: Heidegger Studies (forthcomming), 24 p.

    În același timp, au fost desfășurate cercetările prevăzute pentru faza a treia și a patra a proiectului:

    1. Delimitarea problematicii hermeneutice a antropologiei
    2. Interpretarea textelor teoretice și autobiografice ale lui Bronislaw Malinowski (Argonauts of the Western Pacific și A diary in the strict sense of the term)
    3. Elaborarea unei hermeneutici xenologice
    4. Analiza comparativă a proiectelor lui Heidegger și Malinowski
    5. Desfășurarea unui stagiu de documentare la Universitatea Albert Ludwig din Freiburg, Germania
    6. Stabilirea de contacte cu colegi din instituții similare din Germania și Statele Unite al Americii
  • “Der andere Mensch. Die Idee einer Hermeneutik der Alterität in Heideggers Spätdenken”, in: Heidegger Jahrbuch (2014), 13 p. (accepted for publication)
  • “Dialogische Hermeneutik: Grundzüge einer Dialektik von Eigenem und Fremdem in Heideggers Aus einem Gespräch von der Sprache”, in: Heidegger Studies, 24 p. (accepted for publication)
  • “Der andere Mensch. Die Idee einer Hermeneutik der Alterität in Heideggers Spätdenken”, in: Heidegger Jahrbuch (2014), 13 p. (acceptat spre publicare)
  • “Dialogische Hermeneutik: Grundzüge einer Dialektik von Eigenem und Fremdem in Heideggers Aus einem Gespräch von der Sprache”, 24 p., in: Heidegger Studies (vol. 31/ 2015) (acceptat spre publicare)
  • “Understanding the Other and Interpreting the Self: Fundamental Ideas of the dialogical hermeneutics in Martin Heidegger’s Late Thinking “, “Alexandru Dragomir”, Institute, Casa Lovinescu, 15 mar. 2012.
  • 2nd Bonn Humboldt Award Winners’ Forum, The New Desire for Metaphysics, Bonn, Germany, 24-28 oct. 2012
  • “Der andere Mensch. Die Idee einer dialogischen Hermeneutik des Fremden in Heideggers Spätdenken”, “II. Vallendarer Kolloquium zur Geschichte der Philosophie”, 13-16 dec. 2012